Recenzie “Pe vecie și încă o zi”

     Autor: Monica Mihai
     Număr pagini: 160
     Editura: Vertical


                               Descriere:

     Refuzat și dezamăgit, Jace este hotărât să își schimbe viața, să ajungă cineva cu adevărat important. Toate acestea doar pentru a o face pe Renee să regrete că l-a refuzat. După zece ani deja trecuți, el se întoarce în New Jersey cu un gând, destinul îl îndreaptă către o femeie ștearsă pe care o întâlnește într-o cafenea.
     Brooklyn nici că vede un bărbat în al său viitor, în afara personajelor masculine din cărțile pe care le scrie. Se mulțumește cu viața decentă și monotonă, până când un bărbat chipeș pe care l-a întâlnit într-o cafenea începe să îi dea lumea peste cap.


                               Părerea mea:

     Vreau să încep prin a-i mulțumi autoarei pentru această carte care m-a emoționat până la lacrimi. Una dintre cele mai bune cărți citite, care va rămâne printre preferatele mele. De acum, când cineva o să mă întrebe ce cărți recomand, aceasta sigur se va afla pe listă!
     V-ați plictisit de clasicul fată cuminte și băiat rău? Ei bine, această carte are exact opusul. El este tocilar, ea este vedea școlii. Deși între cei doi nu există nici un fel de relație, doar niște beneficii de care dispune Renee (îl roagă să ii facă toate temele la matematică), el rămâne îndrăgostit de ea mult timp. Deși la început mi se părea o carte bunicică, acum o pot numi minunată. 
     Mi-a plăcut mult stilul autoarei, cartea fiind relatată la persoana a III-a. Am adorat faptul că am putut să vad aceeași situație din perspectiva mai multor personaje. Am adorat fiecare detaliu al cărții, de la decor până la obiectele vestimentare. În anumite momente, mă simțeam acolo, cu personajele cărții. Aveam impresia că mie mi se întâmplă totul, nu lor. O carte care m-a scos din reading-slump, ii mulțumesc autoarei că a scris această carte care pe mine m-a inspirat.
     Pe lângă povestea frumos conturată și personajele complexe care au făcut cartea să fie apreciată de către mine, finalul poveștii m-a lăsat cu gura deschisă. Am fost foarte uimită și șocată, în același timp. Nu credeam că așa ceva va fi posibil, că așa ceva se va întâmpla, și uite că s-a întâmplat.
     Ca în orice carte, am găsit niște citate care mi-au plăcut, și aș vrea să vi le arăt și vouă:

“- Ar trebui să înveți să iubești, Jace. Nu știi să o faci, nu încă. Și-mi pare al naibii de rău că nu te-am făcut să simți fiorii dragostei, dar sunt sigură că există femeia care va reuși să facă asta în locul meu. Undeva, în această lume... Iar atunci când o vei întâlni, să-ți aduci aminte de ceea ce îți zic acum. Nu fi prea îngâmfat, ca să treci pe lângă ea și să o eviți. Învață să iubești, Jace, pentru că iubirea definește omul.”

          “Alte femei erau divorțate deja de vreo două ori, iar ea nici măcar nu fusese căsătorită. Era mult prea ancorată în cărți și nu foarte dispusă să acorde atenție și timp bărbaților cu care se văzuse până acum.”

          “- Nu-mi spune că te însori din nou cu o femeie pe care nu o iubești.
            - Mai rău.
            - Ce ar putea să fie mai rău ca asta?
            - Să dau cu piciorul la o persoană pe care aș fi putut-o iubi.”

           “Doar pentru că e bărbatul perfect, nu înseamnă că îl iubesc.”

           “Mi-ai promis o veșnicie și încă o zi...”


     Cartea poate să fie comandată direct de la autoare, pe instagram @22poetry_road. O recomand, sunt convinsă că o să vă placă.

      Mă găsiți pe instagram: @universul_cartilor_noastre